Motivele pentru care investitorii vor refuza parteneriatul public privat

de  Oana Strătulă  (Partener)

 

Având în vedere în cei trei ani de la intrarea în vigoare a Legii 178/2010 a parteneriatului public privat nu s-a încheiat nici măcar un singur contract de parteneriat public privat, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine a trimis spre aprobare în Parlament o nouă lege a parteneriatului public privat.

Astfel cum se precizează în expunerea de motive, noul act normativ a fost elaborat în cadrul unui grup de lucru coordonat de cadre didactice ale Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşticare şi-a propus  transforme parteneriatul public privat într-un instrument viabil, destinat  asigure conlucrarea sectorului public şi a celui privat pentru realizarea de proiecte publice.

Precizăm  ne vom referi, în cele ce urmeazăla formă revizuită a noii legi, astfel cum a fost această trimisă de Guvern spre aprobare Parlamentului, şi nu la formă iniţială trimisă spre consultare Comisiei Europene, care conţinea o serie de prevederi „discutabile”, la care s-a renunţat în varianta trimisă Parlamentului, semn  iniţiatorii legii au ţinut cont de „sfaturile” Comisiei Europene.

Ce proiecte se pot realiza în parteneriat public privat

Potrivit noii legi, parteneriatul public-privat are  obiect realizarea saudupă caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public şi/sau utilizarea unui serviciu public. Pentru a face obiectul unui parteneriat public privat, proiectul propus de partenerul public trebuie  demonstreze, în studiul de fundamentare,  veniturile care urmează  fie obţinute din utilizarea bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul proiectului vor fi generate, în totalitate sau în majoritate, prin plăti efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice în beneficiul partenerului public.

În continuarea aceleaşi idei, nouă lege prevede  nu se pot realiza în parteneriat public privat proiecte în care totalitatea sau majoritatea veniturilor sunt obţinute din încasarea de tarife colectate de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul proiectului.

Etapele încheierii unui contract de parteneriat public privat

Încheierea unui contract de parteneriat public-privat va presupune parcurgerea următoarelor etape:

a)pregătirea studiului de fundamentare de către partenerul public;

b)analizarea proiectului de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine careîn calitate de iniţiatorşi-a atribuit în noua lege un rol importantavând în vedere  este unica autoritate care poate decide dacă un proiect îndeplineşte sau nu condiţiile pentru realizarea sa în regim de parteneriat public-privat.

Astfel, numai în situaţia în careîn urma analizei, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine decide  proiectul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru realizarea sa în regim de parteneriat public-privat, va iniţia demersurile de aprobare a memorandumului;

c)adoptarea de către Guvern a memorandumului având  obiect decizia de realizare a proiectului respectiv în regim de parteneriat public-privat;

d)parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, cu respectarea prevederilor şi principiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
Cu privire la acest aspect, trebuie observat , spre deosebire de formă iniţialătrimisă spre consultare Comisiei Europene, care prevedea  atribuirea contractului se va face doar prin procedura dialogului competitiv, formă revizuită a noii legi, trimisă spre aprobare Parlamentului, prevede  atribuirea contractelor se poate face prin oricare din procedurile reglementate de OUG 34/2006, adică licitaţie deschisălicitaţie restrânsă, dialog competitiv, negociere şi cerere de oferte;

e)semnarea contractului de parteneriat public-privat.

Care sunt punctele încă sensibile ale noii legi

Deşiaşa cum am remarcat anterior, în urmă consultărilor cu Comisia Europenăformă noii legi, trimisă spre aprobare Parlamentului, este îmbunătăţită faţă de varianta iniţialăaceastă cuprinde încă o serie de prevederi care pot genera abuzuri din partea partenerului public.

Astfel, în conformitate cu prevederile articolului 38 al noii legi, din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local, după caz, partenerul public poate modifica unilateral anumite prevederi ale contractului de parteneriat public-privat, dacă această posibilitate a fost inclusă în documentaţia de atribuire într-o modalitate clarăprecisă şi neechivocă şi fără a se altera natură generică a contractului iniţial sau în orice altă situaţie de modificare unilaterală a contractului prevăzută de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

Acest articol este susceptibil de critică, cel puţin sub următoarele aspecte:

nu există nicio definiţie şi niciun criteriu de stabilire a motivelor excepţionale legate de interesul naţional sau local, rămânând astfel, la liberă apreciere a partenerului public, calificarea unor situaţii  având caracter excepţional;
instituirea celor două condiţii ale modificării unilaterale – respectiv posibilitatea de modificare  fi fost inclusă în documentaţia de atribuire într-o modalitate clarăprecisă şi neechivocă şi modificarea  nu altereze natură generică a contractului iniţial – reprezintă, numai aparent, un instrument menit  înlăture arbitrariul.
În realitate, este vorba de cerinţe formale, având în vedere  prima condiţie se referă la prevederea în documentaţia de atribuire doar a posibilităţii de modificare a contractului, nu şi a cazurilor sau condiţiilor în care aceasta poate avea loc, iar nealterarea naturii generice a contractului reprezintă o noţiune juridică vagă şi extrem de interpretabilă. OUG 34/2006 nu prevede cazuri de modificare unilaterală a contractelor.
De asemenea, în considerarea aceloraşi motive excepţionale, nedefinite şi greu de controlat, partenerul public poate denunţa unilateral contractul, ceea ce înseamnă deşi partenerul privat şi-a îndeplinitîntocmai şi la timpobligaţiile contractuale, partenerul public poate decide încetarea contractului înainte de finalizarea proiectului.

În fine, un alt punct sensibil al noii legi şi carela fel ca şi cele de mai sus, poate reprezenta un motiv de descurajare a investitorilor privaţi  participe la proiecte de parteneriat public privat, îl reprezintă posibilitatea partenerului public de a înlocui partenerul privat, în cazul în care acesta nu îşi îndeplineşte obligaţiilefără a mai urmă însă o procedura de selecţie a noului partener privat.

Desigur  iniţiativa legislativăîn sine, este lăudabilă şi arată o preocupare care trebuie apreciatăînsăîn ceea ce ne priveşteconsiderăm  nouă lege a parteneriatului public privat, cel puţin în formă actuală, nu serveşte scopului de a „debloca” proiectele de parteneriat public privat şi de a le face atractive pentru investitorii privaţi.

Articol publicat pe 17 octombrie 2013 în Business24.ro.